Am adoptat un stil de viata sanatos acum mai bine de 4 ani, urmand principiile dietei low-carb, documentandu-ma muuuuult si urmarind sfaturi de nutritie mai degraba adresate atletilor, care sunt platiti ca sa manance sanatos si sa fie in cea mai buna forma a vietii lor.

Totodata m-am invatat ca atunci cand simt ca e ceva in neregula cu mine, sa caut in primul rand posibile cauze si respectiv ajustari pe care le pot face in alimentatie si nu sa apelez la pastile. 

Mai toate recomandarile doctorilor sau studiilor in afectiuni de toate felurile, de la anemie, la candida, matreata sau afectiuni de piele au pe lista acelasi lucru care se repeta: evitarea zaharului in alimentatie.

Dar care e de fapt problema cu zaharul si mai ales de ce se vorbeste mult prea putin despre asta?

Un singur cuvant: MARKETING.

Este demult stiut, insa mai putin comunicat catre publicul larg, faptul ca zaharul are proprietati si efecte asemanatoare cu drogurile:

• da dependenta atunci cand e consumat cu regularitate (hormonul implicat fiind dopamina)
• face orice mancare sa para mai gustoasa
• produce un soi de letargie atunci cand i se duce efectul (corpul cerandu-ti astfel o noua „doza”).

Iar acestea sunt doar cateva dintre asemanarile cu drogurile (surse: 1, 2, 3, 4, 5).

Problema este ca profitul a mii de companii si produse depinde de fapt de zahar (care profita bineinteles fix de aceste efecte). Si deci e in interestul tuturor marilor jucatori ca adevarata poveste despre zahar sa fie pastrata sub un val de mister, mai ales ca oamenilor (sub influenta fiind, haha), nu prea le place sa li se spuna sa taie dulciurile din viata lor.

Dupa ce am citit sute de articole pe tema asta, consumul meu de zahar a ajuns sa tinda la zero in marea majoritate a timpului, pentru ca odata ce devii constient de efecte si urmari, nu poti sa iti mai doresti sa ingurgitezi asa ceva.

Dar asta NU inseamna ca nu mai mananc dulce. Diferenta este ca imi fac propriile dulciuri, fara zahar si fara faina, care stiu ca nu au efecte nocive asupra corpului si sanatatii mele.

Exista insa si momente de exceptie, cand am pofta de dulce si nu sunt la mine acasa unde sa imi pot prepara rapid ceva fara zahar, cand corpul imi cere pur si simplu zahar sau cand vreau sa incerc ceva nou doar pentru placerea unui gust altfel (ti-am mai spus ca sunt gurmanda, nu am glumit 😛 ).

Si vreau sa iti impartasesc o astfel de experienta, din categoria “exceptii”.

Ce mi s-a intamplat dupa ce am mancat zahar

Zilele trecute a fost ziua unei prietene si am iesit ca fetele in oras intr-un loc nou, dragut dealtfel, unde specialitatea casei este reprezentata de tarte cu tot felul de combinatii si arome.

Cand am ajuns, imi era foarte sete, dar pentru ca bausem deja apa si ceaiuri toata ziua, am vrut sa incerc altceva. Asa ca am comandat o citronada, adica limonada cu suc de portocale, mentionand in mod expres sa fie fara zahar.

Cand am gustat-o, mi s-a parut insa oricum prea dulce – probabil ca portocala folosita era foarte coapta si lamaia nu suficienta. Dar cum iti spuneam, mi-era foarte sete, asa ca n-am mai comentat.

Mancasem la pranz, dar acum era deja seara si parca as fi gustat ceva. Asa ca am zis sa imi iau un aperitiv, simtind ca o supa sau vreun fel principal ar fi prea mult.

De multe ori, atunci cand merg la restaurant sau in cafenele, daca tot imi comand ceva de mancare, prefer sa aleg ceva special, pe care mai rar mi-as face eu acasa, pe care nu am incercat inca niciodata sau care imi starneste curiozitatea, ca sa stiu daca voi dori sa gatesc si eu.

Asa ca acum am ales bruschete cu branza de capra, dulceata de fructe de padure si nuci cu miere, ceva ce nu as face niciodata eu acasa, tocmai pentru ca e cu prea mult zahar implicat.

Combinatia asta insa suna minunat de interesant ca imbinare de gusturi si vroiam sa vad cum e. Si chiar era interesanta – mai putin faptul ca era muuult zahar acolo. Mult. Mult prea mult. Am mancat vreo 2 dintre cele 4 primite si apoi am ales doar branzica de capra, restul am lasat.

La final, sarbatorita a insistat bineinteles sa luam 2 tarte pe care sa le impartim. Eu imi luasem deja portia de dulce cat pentru urmatoarea saptamana cu totul, dar stii cum e, cand sarbatorita e o persoana foarte draga, te conformezi pentru bucuria ei 🙂 (si pentru ca suna tentant sa incerci – inca – ceva nou).

Asa ca am lopatat si cateva lingurite din cele doua felii de tarte alese.

Pana aici, toate bune si frumoase. Am povestit, am ras, ne-am simtit bine.

Dar la un moment dat – bum!

Am simtit cum imi e din ce in ce mai greu sa urmaresc conversatia, sa ma concentrez, sa rationez vorbele pe care sa le spun si energia mea parea sa se fi scurs pe sub masa. Picasem intr-un soi de letargie.

Nu am realizat imediat ce se intampla. Apoi, analizand putin ce am mancat, mi-am dat seama ca ce facusem de fapt a fost sa ii dau corpului o „doza” puternica de drog (zahar). Una cum nu mai primise demult:

• Zahar din citronada (fructele contin zaharoza, care este unul dintre tipurile de zahar)
• Zahar din dulceata de pe bruschete (cine stie cat era in ea!)
• Zahar din chiar si putina miere in care fusesera inmuiate nucile de pe bruschete
• Chiar si bruschetele in sine (painea) erau tot o sursa de carbohidrati, deci in corp tot in glucoza fusesera descompuse
• Zaharul din tarte, care desi in meniu erau descrise in asa fel incat sa iti sune „ok” (blat cu nuci, blat de migdale, crema era descrisa doar cu ingredientele principale, nu era pus zaharul acolo), erau de fapt foarte dulci si clar cu un continut mare de zahar

Care va sa zica, un adevarat cocktail de… zahar cu zahar! Cu alte cuvinte, o bomba cu ceas pentru organismul meu, demult „curatat” de acest drog.

Starea aceea de ameteala totala, lipsa de energie si dificultate in gandire si exprimare m-a tinut vreo ora cel putin pana sa inceapa sa se atenueze.

Ce invatam din asta?

Motivele pentru care ti-am impartasit aceasta experienta sunt doua la numar:

1. Sa intelegi ca partea de constientizare a ceea ce mananci este cea mai importanta – eu furata fiind de discutie si context, n-am mai urmarit cu atentie continutul de zahar din tot, iar asteptarile mele referitoare la continutul de zahar din fiecare au fost mult sub realitate.
Ceea ce mi se intampla rar, pentru ca nivelul meu de constientizare este maaaaaare dupa atata timp, insa – iata – ca mi se poate intampla. Important e sa invatam din astfel de momente 😉

2. Sa intelegi ce efect poate avea zaharul asupra ta. Majoritatea persoanelor nu ar fi reactionat atat de dur ca mine, si nu pentru ca zaharul nu ar fi avut fix acelasi efect asupra lor, ci pentru ca ele consuma zahar in mod regulat si atunci corpul este obisnuit cu „doza”. EXACT ca la un drog.

Cel mai simplu e sa compari cu fumatul – daca fumezi stii exact ce spun, daca nu fumezi, sigur ai vazut fumatori in jurul tau, care, dupa o scurta pauza in care nu fumeaza si apoi se reapuca, prima „doza” o resimt foarte puternic, poate se si ineaca de la fum, se simt ametiti sau au tot felul de astfel de simptome.

Cu bautul de cafea e acelasi lucru – dupa o “dezintoxicare” de cateva zile, iti va fi greu sa bei iarasi cafea foarte tare. Insa atata timp cat administrezi doza zilnica, constant, corpul nu zice nimic – e pe val. 

O clienta mi-a spus cat este de uimita de faptul ca dupa doar o saptamana de cand a inceput sa implementeze schimbarile pe care i le-am recomandat a trecut de la a se simti permanent scursa de energie la a se simti zilnic vioaie si cu chef de a face lucruri.

Sincer, si eu am fost surprinsa de cat de puternic si rapid pot functiona uneori mancatul constient si alegerile potrivite.

Iar acum ca te-am ajutat sa intelegi cat de cat (ar mai fi multe de spus) care sunt efectele consumului de zahar asupra corpului si nivelului tau de energie, si daca tot ti-am facut probabil pofta de dulce 😛 , iti prezint un desert low-carb, fara niciun strop de zahar sau faina de grau, nivelul de carbohidrati fiind undeva spre zero.

Adica perfect ca sa poti sa mananci cat vrei fara a resimti efectele nasoale de drog.

I present you… Raffaello low-carb, bomboanele acelea pe care cu totii le iubim! 🙂

 

O alta reteta din categoria „fool-proof”, adica pe care n-ai cum sa o gresesti, oricat de putin te-ai pricepe la gatit. Mai ales ca nu necesita nici un fel de coacere si sunt gata in 30 de minute.

Suna bine? Te provoc sa le incerci!

Si nu-ti face griji pentru faptul ca au multa grasime, asta e si ideea atunci cand reduci numarul carbohidratilor – sa schimbi sursa de energie a corpului, de la glucoza la grasimi. 😉

Sunt atat de satioase inca oricum nu vei putea manca „fara numar” ca la bomboanele clasice. Doua-trei iti vor satisface perfect pofta.

Cu drag, pentru ca te vreau lucid(a) si cu energia sus,
Mihaela. 😉

PS1: Daca iti doresti sa schimbi ceva in alimentatia ta, sa slabesti sanatos sau sa te ajut sa scapi de diverse adictii si obiceiuri care iti afecteaza nivelul de energie si bucuria de a manca, te invit la o sedinta de consultanta GRATUITA 🙂